În perioada 2–7 august 2018, judeţul Neamţ a fost gazda celei de a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul”. Organizatorii, Consiliul Judeţean Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, au lansat invitaţii mai multor ansambluri folclorice din întreaga lume. Au confirmat grupuri reprezentând cultura tradiţională din Asia (Taiwan) şi Europa (Macedonia, Grecia, Georgia, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Ucraina).
De asemenea, au fost fi prezente şi două formații care activează în România, reprezentând comunităţi ale minorităţilor conlocuitoare: Ansamblul de dansuri al comunităţii poloneze din Suceava şi Ansamblul folcloric tătăresc „Qarasú” al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, filiala Medgidia.
Nu au lipsit grupurile care au reprezentat folclorul românesc – Ansamblul de cântece şi dansuri „Burnasul” (Teleorman) şi „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.
Deschiderea din municipiul reşedinţă de judeţ a avut loc pe 2 august cu tradiţionala paradă, care s-a va desfăşurat pe bulevardele din centrul urbei pietrene (Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău” – Teatrul Tineretului), urmată de un spectacol folcloric maraton. Parada portului, muzicii şi dansului popular a fost repetată şi în celelalte localităţi care au găzduit ediţia de anului 2018 – Roman (3 august), Târgu Neamţ (4 august), staţiunea Durău din comuna Ceahlău (5 august), Bicaz (6 august).
Participanți
„The Joy Dance Culture and Art Group” funcționează sub egida Asociației de Promovare a Culturii Orientale Chineze. Ansamblul a fost înființat de doamna Wei Qui-Yeni în Taizhong, partea centrală a Taiwanului, în 1997, iar membrii acestuia sunt de vârste diferite, de la copii, la adulți. Scopul inițial al ansamblului a fost participarea în spectacole de caritate dar, odată cu trecerea timpului, acesta s-a extins și s-a îndreptat spre educația artistică.
Viața reală și natura sunt temele majore care îi preocupă pe membrii acestui grup. Dansurile realizate de acest ansamblu variază de la Kong-fu chinezesc, dansul popular, la dansurile moderne.
În ceea ce privește stilul dansurilor tradiționale și populare efectuate de grup, acesta este stilizat, având la bază cultura locală.
Grupul a particpat la Festivalul „Sonkrang”, în provincia Lampang, Tailanda, la a 29-a ediție a Festivalului Folcloric de Muzică, Dans și Cântec „Folk del Mundo“ și “Festival Internacional de Folklore en el Mediterráneo”, în Spania (2015), a 25–a ediție a Festivalului Internațional de Folclor (Strzegom), World Folk Review “Integration 2016”, în Polonia (2016) și Festivalul Internațional de Folclor & Artă Populară ”Erau” (Tenggarong), în Indonezia (2017).
Ansamblul folcloric FA „BISERI” din Ohrid este o asociație folclorică de renume, care activează cu succes de mai mulți ani.
Ansamblul a fost format în 1975 de către un grup de entuziaști, pentru a ajunge acum un adevărat ambasador al dansului și muzicii macedonene. A avut nenumărate succese în spectacolele și turneele din țară și de peste hotare.
A participat la festivaluri și alte evenimente internaționale în: Germania, Franța, Austria, Italia, Ungaria, Bulgaria, Turcia, Polonia, Serbia, Croația, Slovenia, contribuind la promovarea tradiției macedonene în lume.
Prin repertoriul său bogat, ansambul arată prețuirea pentru cântecele macedonene tradiționale, pentru dansurile și costumele originale din mai multe părți ale Macedoniei. „Jocuri din Ohrid“, „Maleshevka“, „Pijanec“, „Jocuri din Macedonia de Est“, „Vodiak“, „Kopacia“, „Jocurile Egee” sunt câteva exemple din producțiile artistice ale acestuia.
„FA BISERI“, a cărui denumire se traduce prin ”Perlele Ohridului”, are aproximativ o sută de membri, fiecare dovedindu-și profesionalismul. Ansamblul este distribuit pe grupe de vârstă, în secțiunea de soliști vocali, dansatori și orchestră. Din ansamblu face parte și Corul de copii „VESELI BISERCHINJA“.
Directorul artistic al Ansamblului este Tatjana Treneska.
Ansamblul de dansuri folclorice „Agios Tryfon“ este un grup al Asociației Culturale a „Stenimahiton”. A fost creat în 1979, în Kilkis, oraș situat în Grecia de Nord.
Ansamblul de dansuri folclorice are ca scop cultivarea tradiției și în special a dansului, care reflectă atât emoțiile, cât și aspectele particulare ale vieții. În plus, se urmăreşte dezvoltarea prin dans, dezvoltare care este legată de cultură, de cadrul societății și al economiei. Nu în cele din urmă, ansamblul „Agyos Tryfon” dorește să reînvie dansul tradiţional și să-l conecteze la viața modernă.
Dansurile și cântecele ansamblului introduc privitorul în lumea tradiției și artei populare ale poporului grec, prin culoarea naţională, originalitate, sufletul viu, temperamental. Costumele populare sunt autentice și provin din toate zonele Greciei. Având culori și broderii încântătoare, respectă vechea tradiție, în timp ce instrumentele muzicale – liră, cimpoi, țambal, clarinet, lăută, vioară – acoperă totul melodios, prezentând forma totală a tradiției folclorice grecești.
Ansamblul „Agios Tryfon“ a câștigat o largă recunoaștere prin prezența sa consecventă, performând atât în Grecia, cât și în străinătate (Ungaria, Bulgaria, Turcia, România). A participat, de asemenea, la programele de televiziune din Grecia.
În festival, grupul de adulți va prezenta (însoțit de muzică live) dansuri populare din diferite regiuni ale Greciei (Tracia, Macedonia, Insule) și, desigur, dansatorii vor interpreta celebrul syrtaki, alături de spectatori.
Vine din micul oraș Kosjeric, care se află partea de Vest a Serbiei. Deși localitatea de proveniență a grupului nu este mare, având în jurul a patru mii de locuitori, Ansamblul folcloric de dansuri “Maksim Markovic” numără în jur de trei sute de membri care se împart în cinci grupuri de dansuri (grupul de bază, trei grupuri de tineret și o școală de folclor și destindere, în fapt corpul veteranilor), orchestra și grupul vocal tradițional sârbesc.
Ansamblul a fost fondat în 1978, în vremea când tinerii artiști amatori din Kosjeric doreau să dovedească faptul că spațiul cultural îmbogățește, unește și reduce diferențele reciproce și atitudinile diferite ale oamenilor.
În lunga tradiție a celor patruzeci de ani de activitate, programele artistice ale ansamblului s-au lărgit, numărând mai mult de cinciprezece programe coregrafice diferite, create de faimoși coregrafi sârbi created by famous Serbian choreographers, care sunt realizate în mod tradițional sau scenic, ambele tipuri destinate concursurilor naționale, manifestărilor internaționale și diverselor așteptări artistice ale publicului. Programul artisitc reprezintă tradițiile și obiceiurile poporului sârb care trăiește în Serbia de azi și fosta regiune a Iugoslaviei.
Toate grupurile componente ale ansamblului au cucerit numeroase premii naționale și internaționale. Artiștii sârbi din Kosjeric au fost implicați în multe producții televizate, programe și emisiuni de divertisment.
Pe lângă munca dificilă de a-și îmbunătăți performanțele artistice, ansamblul a investit mult în crearea costumelor naționale și a accesoriilor costumului tradițional, care astăzi reprezintă o adevărată comoară.
Ansamblul Coregrafic „Birtvisi” a fost fondat în Tbilisi, în 1998.
De la înființarea ansamblului, directorul său artistic și principalul coregraf este Giorgi Gulvardashvili.
Ansamblul a avut o participare activă în festivaluri și concursuri republicane și internaționale, obținând numeroase diplome și premii. A fost laureat la manisfestări de prestigiu, cum ar fi: Youth Center for Cultural Relations „Folkart” (2004); Folklore International Festival Nazili, Turkey (2004); Bulgaria Silistra International Festival (2005).
Ansamblul Georgian „Birtvisi” are o activitate susţinută, participând an de an la manifestrări artistice în ţara lor, precum şi în străinătate, în Bulgaria, Turcia sau Azerbaidjan.
A fost înfiinţat în anul 1966, orgnizat de tânărul conducător Nicolai Ivanovici Cernomoreți, absolvent al cursurilor Casei ofițerilor din Cernăuți, apoi absolvent al Colegiului de cultură din Cernauți.
Primii participanți erau tinerii din sat, intelgenția și școlarii claselor mari. Repertoriul conținea dansuri bucovinene, moldovnești, ucraiene, rusești și compoziții coregrafice. Dansurile, energice, erau renăscute din folclorul local.
În anul 1980, ansamblul a participat la Festivalul din Edineț, Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, apoi, în 1986, la Festivalul din Zacarpatia, iar în anul 1988, la Festivalul „Lesini djerela” din Vinița.
Pentru stăruința în lucru, inițiativă, entuziasm, în anul 1990, colectivul artistic al ansamblului a primit titlul de „Ansamblu Popular” al ţării.
În anul 1996 ansamblul a fost invitat să participe la festivalul “Bucovinschi zustrici” din Polonia. În ultimii ani, artiştii ucrainieni au prezentat spectacole folclorice în oraşe din Ungaria, România și Ucraina.
În prezent, Ansamblul de dansuri populare „Zelenciana” aparţine de Casa de Creație din satul Zelena, localitate din apropierea oraşului Cernăuți.
Totul a început acum 60 de ani, în localitatea Boian, când seara, pe Prut şi stelele se aprind pe cer, iar la Casa de cultură se adunau persoanele care au făcut prietenie pentru totdeauna cu arta dansului.
În 1955 a fost creat ansamblul de dans popular al Casei de Cultură din satul Boian, bazat pe colectivele folclorice.
Primele concerte au fost în faţa agricultorilor, pe scena raională – primele aplauze au rămas pentru totdeauna în inimele membrilor echipei de dans.
Cei mai activi participanţi din prima echipă au au fost: Ilie Ignatiuc, Eleonora Svecla, Liudmila Moroz. Eforturile întregului grup nu au fost în zadar. În 1967, pentru progresele semnificative în dezvoltarea artei de amatori, colectivul a primit titlul de „Аmator al Poporului.”
În prezent ansamblul este condus de profesoara Maria Basaraba. Repertoriul ansamblului este divers şi include dansuri populare locale din satul Boian, care demonstrează ritualurile, tradiţiile şi costumele specifice ale boincenilor: „Ţărăneasca”, „Bătuta”, „Hora”, “Coasa” şi altele.
Ansamblulul conține 136 persoane, fiind structurat pe două categorii de artiștii: formația principală (48 de dansatori) și șase grupe pregătitoare (88 de participanţi). În plus, unii membri au format colectivul etnofolcoric „Fagurel”, care se ocupă şi cu cercetarea istoriei, culturii satului natal.
Din anul 2017, Ansamblul “Miorița” colaborează cu Centrul Bucovinean de Artă din Cernauți.
Jocul ansamblului e bogat şi în chiote şi în strigături pline de haz şi voie bună. Căci ce e jocul fără de chiot şi strigătură? E ca pomul fără frunze… e ca noaptea fără lună… Strigăturile ocupă un loc important în viaţa ansamblului. Conţinutul lor emană: dragostea de viaţă, îndemn de omenie, sănătate morală, prietenie aleasă şi hărnicie boincească.
A luat ființă în anul 1988 în satul Cobusca Veche, raionul Anenii Noi. Inițial activau peste treizeci artiști amatori. În prezent, grupul cuprinde paisprezece dansatori, fiind condus de către Nadejda Munteanu.
Colectivul este participant activ în cadrul evenimentelor cultural- artistice atît la nivel local, raional, cît și republican: ”Caravela Culturii”, ”Tîrgul de Crăciun”, ”Aprindeți Luminile”. De asemenea, a participat la emisiuni folclorice radiofonice și televizate.
În palmaresul ansamblului sunt cuprinse o serie de participări la festivaluri, dintre care amintim: Festival de Folclor ”Cântecele Oltului” Râmnicu-Vâlcea (1991); Festivalul de Folclor din satul Costești, raionul Ialoveni (1992), unde a și primit titlul de Laureat al festivalului; Festivalul Internațional de Folclor Tulcea (1995).
La Festivalului-concurs Național de Folclor ”La Nistru la Mărgioară” desfășurat în orașul Anenii Noi, Ansamblul “Lacrima” a fost laureat la mai multe ediții, fiind certificată astfel valoearea artistică a grupului.
Artiștii basarabeni din Cobusca Veche au mai strâns căteva titluri de Laureați la o serie de Festivaluri raionale, cum ar fi “Cîntec pascal – Osanale Domnului”, ”Credință. Speranță. Iubire” (festival de cântece patriotice) și Tradiții și obiceiuri de iarnă ”Florile Dalbe”, Festivalului Folcloric ”Hora Sînzienelor” din raionul Telenești.
Ansamblul Folcloric Tătăresc „Qarasu” al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, filiala Medgidia, s-a înfiinţat pe 15 ianuarie 1990, sub îndrumarea doamnei Agisuna Sadet, a lui Cetin Gembulat şi a regretatului Bechiş Chiazâm.
A fost reconstituit, în 1996, de Cutlacai Ergun şi Sema, ulterior, coordonatori fiind Feizi Emel şi Agimurat Iasemin.
„Qarasu” este compus din trei grupe („Qişkene”, „Mini” şi „Qarasu”) şi este coordonat de instructorul-coregraf Menagi Elis.
Ansamblul a reprezentat folclorul tătăresc pe scenele a numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale unde a obţinut premii care i-au motivat şi mai mult pe tinerii dansatori tătari de la Medgidia, în demersul lor de promovare a tradiţiilor specifice etniei.
A fost înfiinţat în anul 1990. Activează, încă de la început, sub patronatul Uniunii Polonezilor din România, cu sediul central în Suceava. Programul artistic cuprinde cântece şi dansuri tradiţionale poloneze din Poiana Micului, sat în care începuturile popularizării folclorului local datează din anul 1908. Atunci, un grup de săteni a participat, la Viena, la prezentarea minorităţilor din Imperiul Austro-Ungar
La prima ediţie a manifestării „Întâlniri bucovinene”, din 1990, care s-a desfăşurat în Polonia, la Jastrowie, grupul sucevean a debutat, prezentând obiceiuri şi tradiţii din Poiana Micului.
„Mala Pojana” a participat la festivalurile minorităţilor din România şi, în mod regulat, la manifestările organizate în ţară şi străinătate de Uniunea Polonezilor din România.
În prezent, ansamblul este format preponderent din copii şi tineri din Poiana Micului, cărora li se alătură şi un mic grup de „veterani”.
Ansamblul de Cântece şi Dansuri „Burnasul” al Consiliului Judeţean Teleorman a fost înfiinţat la 1 septembrie 1990 şi, în scurt timp, a devenit un important mijloc de valorificare a creaţiei populare în întreaga Românie.
Valoarea acestui ansamblu a fost recompensată cu înalte distincţii la numeroase festivaluri autohtone şi internaţionale, în Egipt, Siria, Iordania, Turcia, Republica Moldova, Bulgaria, Italia, Spania, Belgia. Din anul 1994, director al Ansamblului a fost prestigiosul interpret Liviu Vasilică. Printr-o muncă asiduă, el a reuşit să imprime acestuia o notă de acurateţe şi autenticitate rar întâlnite la alte ansambluri din ţară.
Orchestra este constituită din muzicanţi de înaltă valoare, care au cunoscut consacrarea datorită virtuozităţii şi stilului lor autentic de interpretare. Specifică este alternanţa orchestrală, între taraful tradiţional (ţambal, vioară, cobză, fluier, nai) şi formaţia completă, ce adaugă acestuia clarinetul, acordeonul şi trompeta.
Grupul vocal bărbătesc „Burnasul” demonstrează, de peste cincisprezece ani, că orice apariţie scenică înseamnă o adevărată lecţie de folclor autentic.
Formaţia de dansuri populare prezintă suite ce cuprind piese coregrafice din toate zonele ţării, de o mare valoare artistică şi documentară. De-a lungul timpului, formaţia a fost pregătită de coregrafi de seamă ai folclorului românesc: Tita Sever, Viorel Vatamaniuc, Emilian Dumitru sau Marin Barbu.
Fondat în 1971, în Piatra-Neamţ, Ansamblul activează sub egida Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, instituţie finanţată de Consiliul Judeţean Neamţ. Ansamblul „Floricică de la munte” cuprinde o formaţie de dansuri tradiţionale, o orchestră de folclor, dar şi o formaţie de obiceiuri de iarnă care aduce pe scenă cele mai frumoase jocuri de măşti specifice zonei Neamţ (căiuţii, capra, ursul, mascaţii, printre multe altele).
„Floricică de la munte”, prin tot ceea ce reprezintă, conservă în cel mai înalt grad formele tradiţionale ale folclorului românesc. Repertoriul actual cuprinde cântece şi jocuri populare din cele mai importante regiuni etnofolclorice româneşti.
De-a lungul timpului, Ansamblul a fost prezent pe scena unor prestigioase festivaluri din ţară, dar şi din străinătate, în Franţa, Italia (Sicilia şi Sardinia), Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda.
Încă de la fondare, formaţia a câştigat importante premii naţionale la festivalurile de folclor din Iaşi, Constanţa, Bistriţa, Cluj-Napoca, Bacău, Suceava, Harghita, precum şi distincţii internaţionale la festivalurile de la Cracovia şi Zakopane (Polonia), Lovec şi Zavet (Bulgaria), Kikinda (Serbia), Champtoce şi Reims (Franţa), Quartu Santa Elena Sardegna (Italia), Katerini (Grecia) sau Adapazari (Turcia).
