Participanți - Ediții

Ediția a XIX-a (5-10 august 2016)

Între 5 şi 10 august, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” și sub patronajul Consiliului Județean Neamț, s-a desfăşurat cea de a XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul”.

Prestigioasa manifestare, înfiinţată în anul 1991, a prilejuit întâlnirea publicului din întreg judeţul Neamţ, dar şi a turiştilor, cu ansambluri folclorice din țară și din străinătate: Grupul de Dansuri Populare „Qena”, din Qena/Kena (Egipt), Ansamblul Folcloric de Dansuri și Cântece „Filigrani” din Ohrid (Macedonia), Ansamblul Folcloric „Soko” din Bujanovac (Serbia), Ansamblul Folcloric „Ognenite” din Busmantci (Bulgaria), Ansamblurile Folclorice Tătărești „Qarasu”, Medgidia și „Qaradeniz”, Constanța, ale Uniunii Democrate a Tatărilor Turco – Musulmani din România, Ansamblul Folcloric Aromân „Dor” din Sarighiol de Deal (Tulcea), Ansamblul Folcloric „Străjerii” din Dolheștii Mici (Suceava), Ansamblul Folcloric „Flori de Romanați” din Dobrosloveni (Olt) și Ansamblul Folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț.

Grupul de Dansuri Populare „Qena” din orașul Qena/Kena, situat în partea superioară a Egiptului, este unul dintre ansamblurile care activează sub egida Ministerului Culturii din această țară.

Formația a fost înfințată în 2001 și a ajuns, în present, la un număr de 50 de membri, precum și la un palmares bogat, cu participări la festivaluri în țară și străinătate. Printre acestea, se numără Ismailia International Festival for Folk Art, Egipt (2004), Săptămâna Culturală Egipteană în Uzbekistan (2006) și Azerbaidjan (2007), International Festival of Folk Arts, Canada (2008), African Dance Festival, Rwanda (2010), World Dancers Festival, Grecia (2010) și Indonesia (2012), World Art Festival, Italia (2013), The International Festival for Drums and Traditional Arts, Etiopia (2016).  Grupul a participat și la festivaluri internaționale în țări arabe, precum Oman, Iordania, Libia sau Sudan. Trei ani la rând, între 2004 și 2006, a fost câștigător al premiului I la un festival local în Egipt.

Formația se constituie într-un adevărat mesager al artelor din zona superioară a Egiptului, reprezentată de “Tahteeb” (un dans cu nuiele) și de ceramica de Qena.

Ansamblul Folcloric “Ognanite” al Centrului pentru Cultură „Elin Pelin” din Busmantci, o localitate în apropierea capitalei Sofia, a fost înfințat în 1943. De peste 80 de ani, așadar, Centrul pentru Cultură din Busmantci păstrează tradiția și moștenirea folclorului național bulgăresc.

În ultimii ani, interesul, aspirațiile și numărul membrilor Ansamblului „Ognenite” au crescut, astfel că, în prezent, formația cuprinde un grup tânăr de dansatori, un ansamblu folcloric cu membri de peste 18 ani, un grup vocal și o orchestră. Coregrafii Ansamblului sunt Petia Grigorova și Orlin Ivanov.

Repertoriul formației include cântece și dansuri din diferite regiuni etnografice ale Bulgariei. Bogăția și varietatea costumelor populare, numărul mare de cântece tradiționale și dinamica dansurilor prezentate au încântat sufletele spectatorilor de diferite vârste și naționalități, atât în Bulgaria, cât și în străinătate, la festivaluri organizate în Serbia, Cehia, Cipru, Polonia, Turcia, Italia, Ucraina.

Unul dintre cele mai importante obiective ale Ansamblului „Ognenite” este acela de a păstra tradițiile folclorice și caracterul național bulgăresc, dar, în același timp, grupul își propune să se constituie ca parte importantă a schimburilor culturale internaționale.

Ansamblul Folcloric „Filigrani” a fost înființat în 2010 în Ohrid, unul dintre cele mai vechi orașe din Macedonia, cunoscut pentru importanta sa moștenire istorică și culturală. Ohrid este supranumit „Ierusalimul Balcanilor” datorită faptului că, în trecut, orașul avea 365 de biserici, câte una pentru fiecare zi a anului.

Ansamblul „Filigrani” face parte dintr-o Asociație pentru Promovarea Folclorului Macedonean, intitulată chiar „Folclorul”, structură înființată în 2007, la inițiativa lui Gjoreski Ilce și Keceski Mile. Scopul principal al Asociației a fost, încă de la început, promovarea tradițiilor autentice și a folclorului din toate zonele etnografice al Macedoniei. Prin urmare, în cadrul Asociației au fost înființate un ansamblu folcloric și o formație muzicală.

 Ansamblul „Filigrani” a participat la festivaluri în Macedonia, dar și în Serbia, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Slovenia, Polonia sau Cehia. Repertoriul formației pune în valoare frumusețea dansurilor, varietatea muzicii și bogăția costumelor specifice diverselor regiuni ale Macedoniei.  În fiecare vară, Ansamblul organizează Festivalul Internațional de Folclor “Razigrano Oro”. În prezent, conducătorul Ansamblului este Ilce Gjoreski, iar directorul artistic este Aleksandar Petroski.

Ansamblul Folcloric „KUD Soko” a fost înfiinţat pe 12 iulie 2013, în cadrul Societăţii Cultural Artistice „Soko” din Bujanovac. Coregraful Nenad Mitic a fost cel care a avut iniţiativa înfiinţării unui ansamblu folcloric local şi, în scurt timp, a creat o adevărată echipă care şi-a început activitatea la Casa de Cultură din Bujanovac. Ansamblul are acum aproximativ două sute de membri, împărţiţi în cinci categorii de vârstă. Repertoriul include zece momente coregrafice complexe, care acoperă întreg teritoriul Serbiei, precum şi câteva din regiunile fostelor ţări iugoslave.

Palmaresul Ansamblului numără participări la importante festivaluri în Serbia, Cehia, Macedonia şi Muntenegru. În luna iulie 2015, oraşul Bujanovac a fost gazda primului Festival Internaţional de Folclor, printre ţările invitate numărându-se Macedonia şi România.

În august 2015, Ansamblul a participat la Festivalul Internaţional de la Bosilegrad, unde a ocupat locul al treilea într-o competiţie la care au concurat cincizeci de formaţii din Serbia şi din Europa.

Obiectivul declarat al formaţiei este atât promovarea folclorului şi a tradiţiilor din regiunea pe care o reprezintă, cât şi promovarea folclorului din întreaga zonă de sud a Serbiei.

Ansamblul Folcloric Tătăresc „Qarasu” al UDTTMR, filiala Medgidia, s-a înfiinţat pe 15 ianuarie 1990, sub îndrumarea doamnei Agisuna Sadet, a lui Cetin Gembulat şi a regretatului Bechiş Chiazâm. A fost reconstituit, în 1996, de Cutlacai Ergun şi Sema, ulterior, coordonatori fiind Feizi Emel şi Agimurat Iasemin. „Qarasu” este compus din trei grupe („Qişkene”, „Mini” şi „Qarasu”) şi este coordonat de instructorul-coregraf Menagi Elis. Ansamblul a reprezentat folclorul tătăresc pe scenele a numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale unde a obţinut premii care i-au motivat şi mai mult pe tinerii dansatori tătari de la Medgidia, în demersul lor de promovare a tradiţiilor specifice etniei.

Ansamblul Folcloric Tătăresc „Qaradeniz” al UDTTMR, filiala Constanţa, a luat fiinţă în anul 1990 și este unul dintre primele ansambluri înfiinţate în cadrul Uniunii. Formaţia i-a avut ca  instructori pe Senia Abdula, Cadrie Nurmambet și prof. Ulgean Ene. Ansamblul are în repertoriu dansuri regionale şi crimeene care au impresionat publicul la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale. În prezent, „Qaradeniz” este coordonat de Rezan Ismail şi Iarsel Izet.

Acum 38 de ani, la Sarighiol de Deal, judeţul Tulcea, a luat fiinţă Ansamblul Folcloric Aromân de Cântece şi Dansuri, format din patruzeci de tineri entuziaşti, dansatori, solişti vocali şi instrumentişti.

Conducătorul Ansamblului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer şi director de şcoală, s-a identificat, încă din primele momente, cu visele şi aspiraţiile noului colectiv.

Personalităţi în domeniu (Tita Sever, Elise Stan, Gheorghe Baciu, Emilia Comişel şi mulţi alţii) au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artistică şi autenticitatea Ansamblului, în spectacole sau festivaluri judeţene, naţionale şi internaţionale. Formaţia a evoluat pe numeroase scene ale ţării (Bucureşti, Baia Mare, Bistriţa, Constanţa, Rădăuţi, Iaşi, Braşov, Zalău, Slatina, Tulcea, Botoşani, Suceava) şi a avut apariţii în mai multe emisiuni culturale de radio şi televiziune.

În perioada anilor 2013-2015, Ansamblul a susţinut peste 80 spectacole, obţinând Marele Premiu – Trofeul „Regele Brazilor”-, la Festivalul Internaţional de Folclor „Regele Brazilor”, Bistriţa-Năsăud şi Marele Premiu la Festivalul „Serbările Deltei” de la Sulina.

Director şi instructor al Ansamblului Folcloric Aromân „Dor” din Sarighiol de Deal este prof. drd. ing. Dumitru Caimacan Popescu.

Ansamblul folcloric „Străjerii” din Dolheştii Mici, judeţul Suceava, a fost înfiinţat în anul 2007, la iniţiativa unor localnici cu dragoste de meleagurile natale. În prezent, Ansamblul activează în cadrul Asociaţiei Culturale „Străjerii” din Dolheştii Mici şi este un strâns colaborator al Centrului Cultural „Bucovina” din Suceava.

Reprezentanţi ai unei aşezări străvechi, cu rădăcini până în anul 1828, ai cărei locuitori au luptat cu eroism în Războiul pentru Independenţa României, Ansamblul „Străjerii” din Dolheşti duce mai departe moştenirea culturală şi spirituală a acestor locuri, prin cântece, dansuri, datini şi obiceiuri. Formaţia a reprezentat folclorul bucovinenan pe scenele a numeroase festivaluri în România: Buzău, Ialomiţa, Constanţa, Iaşi, Tulcea, Braşov, Suceava. Evoluţiile Ansamblului au fost recompensate cu distincţii, precum Marele Premiu la Festivalul de datini şi obiceiuri de la Focşani, Trofeul celei de-a XX-a ediţii a Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă “Porniţi plugul, Feţi Frumoşi!”, de la Vatra Dornei sau premiile I, II şi III, la Festivalul Internaţional „Întâlniri Bucovinene”, de la Câmpulung Moldovenesc, obţinute între 2008 şi 2016.

Coordonatorul Ansamblului este Gheorghiţă Ciocârlan, iar instructor, Valerică Gavrilei.

Înfinţat în 2011, Ansamblul „Flori de Romanaţi” din comuna Dobrosloveni, județul Olt, a avut o evoluţie rapidă, participând la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale. Ansamblul face parte din „Asociaţia Naţională de Folclor”, cu sediul în Bistriţa, iar membrii săi sunt elevi ai Şcolii Populare de Arte şi Meserii din Slatina.

În palmares, formaţia numără participări la importante festivaluri de folclor în ţară şi în străinătate: Festivalul Naţional de Folclor Ponoare (Mehedinţi), Festivalul Naţional de Folclor Bistriţa, Festivalul Naţional de Folclor Vinţu (Alba), Festivalul Naţional de Folclor de pe Muntele Găina (Alba), Festivalul Naţional de Folclor „Căluşul Românesc”, Caracal (Olt), Festivalul Internaţional de Folclor Leşu (Bistriţa), Festivalul Naţional de Folclor „Corabia de Aur”, Corabia (Olt), Festivalul Internaţional de Folclor de la Vrcin (Serbia) sau Tabăra Folclorică Internaţională de la Asprovalta (Grecia).

Ansamblul organizează, în fiecare an, în comuna Dobrosloveni, Festivalul Naţional de Folclor „Plai de Romanaţi”. În anul 2013, formaţia a iniţiat un eveniment deosebit, o „nuntă tradiţională” între două mari zone folclorice, Alba şi Oltenia, mirele fiind ales din Dobrosloveni, iar mireasa din Săliştea, judeţul Alba.

Ansamblul Folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț este unul dintre cele mai vechi și mai prestigioase formații artistice din România, care se bucură de popularitate datorită originalității și respectului pentru tradițiile românești autentice.

Ansamblul a fost înființat în 1971 cu scopul de a prezerva dansurile, muzica și costumele populare din județul Neamț, în special, dar acum, repertoriul său cuprinde cântece și dansuri din cele mai importante regiuni etnofolclorice din România.

Palmaresul formației include participări și premii la importante festivaluri în România și în Franța, Italia, Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia, Olanda sau Turcia. Recent, Ansamblul a primit Premiul de Popularitate la Festivalul Internațional de Folclor de la Bergama, Turcia și Marele Premiu la Festivalul de folclor de la Recea, Maramureș, unul dintre cele mai importante festivaluri folclorice din România.

Prin toate evoluțiile sale, Ansamblul pune în valoare bogăția folclorului românesc, tehnica și interpretarea deosebită a dansatorilor, instrumentiștilor și soliștilor vocali, dar și frumusețea cromaticii și motivelor tradiționale ale costumelor populare.