Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ a organizat, sub patronajul Consiliului Judeţean Neamţ, în perioada 31 iulie-5 august, cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul”. Ansambluri folclorice din Slovenia, Ungaria, Slovacia, dar şi formaţii din Argeş, Teleorman, Bistriţa Năsăud, Constanta şi Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură „Carmen Saeculare” Neamţ au susținut spectacole la Piatra-Neamţ (31 iulie), Târgu Neamţ (1 august), Durău-comuna Ceahlău (2 august), Bicaz (3 august), Roznov (4 august) şi, din nou, la Piatra-Neamţ (5 august).
Seara festivă de la Piatra-Neamţ, de pe 5 august, a avut ca invitată specială Orchestra „Lăutarii din Chişinău”, condusă de Nicolae Botgros.
Participanți
Înfiinţat în anul 1999, în subordinea Casei de Cultură „I. D. Chirescu” din Cernavodă, Ansamblul folcloric „Mugurelul” are în componenţă dansatori copii şi tineri. Din 2006, instructorul ansamblului este Mariana Mazilu, fostă componentă a corpului de dansatori.
Ansamblul folcloric „Mugurelul” s-a bucurat de-a lungul timpului nu numai de aprecierea publicului, ci şi de cea a specialiştilor. Dovadă sunt diplomele şi trofeele obţinute în urma participărilor la evenimente naţionale de prestigiu: Festivalul Naţional de Folclor „Dobroge, mândră grădină!”, Festivalul „Callatis” de la Mangalia, Festivalul Folcloric „Szejke” (Odorheiu Secuiesc), Festivalul „Rădăcini comune” (Negru Vodă), festivalurile „După datina străbună” şi „Rodul pământului” de la Cumpăna (Constanţa), Festivalul „Dan Moisescu” (Topalu – Constanţa), Festivalul „Lotca de argint” (Ghindăreşti – Constanţa).
Formaţia constănţeană a participat şi la festivaluri în străinătate – Bulgaria, Turcia, Grecia şi Republica Moldova.
Repertoriul artiştilor de la „Mugurelul” din Cernavodă cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale ţării, dar şi dansuri ale etniilor conlocuitoare – dansuri ruseşti sau turceşti.
Ansamblul se bucură de o strânsă colaborare cu îndrăgita interpretă a cântecului dobrogean, Aneta Stan, participând, împreună, la diverse emisiuni folclorice de televiziune şi la spectacolul care a omagiat întreaga carieră a artistei.
Ansamblul Academic de Folclor al Studenţilor din Maribor, cel de-al doilea oraş ca mărime din Slovenia după Ljubljana, are aproape o sută de membri, tineri dansatori, solişti şi instrumentişti.
Gruparea artistică reprezintă una dintre cele mai mari şi valoroase formaţii folclorice din Slovenia. Ansamblul a fost înfiinţat în 1964, ca rezultat al preocupărilor culturale ale studenţilor din Maribor. Astăzi, susţine spectacole de dans şi muzică, atât în ţară, cât şi în străinătate, purtând bogata moştenire culturală a Sloveniei în jurul lumii, în Europa, cele două Americi, Asia şi Australia.
Spectacolele Ansamblului din Maribor, care înseamnă o combinaţie de programe artistice valoroase, ce cuprind treizeci de dansuri diferite din toate regiunile slovene, au fost aplaudate şi apreciate nu numai de publicul european, ci şi de cel din Israel, S.U.A., Canada, Macau, Australia, Mexic, Venezuela, Peru, Rusia, Japonia şi Insulele Cook.
Ansamblul Academic de Folclor al Studenţilor din Maribor a primit numeroase premii pentru prestaţiile de înaltă ţinută. Printre acestea, se numără Placheta de Aur a Asociaţiei Organizatorice Culturale din Maribor şi Placheta de Aur „Marlot” pentru Artă Populară.
Grupul este implicat în organizarea unuia dintre cele mai bune festivaluri internaţionale C.I.O.F.F. (Consiliul Internaţional al Organizatorilor de Festivaluri Folclorice) ale Europei, „Folkart” din Maribor
Ansamblul de Cântece şi Dansuri “Burnasul” al Consiliului Judeţean Teleorman a fost înfiinţat la 1 septembrie 1990 şi în scurt timp a devenit un important mijloc de valorificare a creaţiei populare în întreaga Românie.
Valoarea acestui ansamblu a fost recompensată cu înalte distincţii la numeroase festivaluri autohtone şi internaţionale, în Egipt, Siria, Iordania, Turcia, Republica Moldova, Bulgaria, Italia, Spania, Belgia. Din anul 1994, director al Ansamblului a fost prestigiosul interpret Liviu Vasilică. Printr-o muncă asiduă, el a reuşit să imprime acestuia o notă de acurateţe şi autenticitate rar întâlnite la alte ansambluri din ţară.
Orchestra este constituită din muzicanţi de înaltă valoare, care au cunoscut consacrarea datorită virtuozităţii şi stilului lor autentic de interpretare. Specifică este alternanţa orchestrală, între taraful tradiţional (ţambal, vioară, cobză, fluier, nai) şi formaţia completă, ce adaugă acestuia clarinetul, acordeonul şi trompeta.
Grupul vocal bărbătesc “Burnasul” demonstrează, de peste cincisprezece ani, că orice apariţie scenică înseamnă o adevărată lecţie de folclor autentic.
Formaţia de dansuri populare prezintă suite ce cuprind piese coregrafice din toate zonele ţării, de o mare valoare artistică şi documentară. De-a lungul timpului, formaţia a fost pregătită de coregrafi de seamă ai folclorului românesc: Tita Sever, Viorel Vatamaniuc, Emilian Dumitru sau Marin Barbu.
Szeremle a fost unul dintre primele sate care au înfiinţat o formaţie de dans popular, în 1927. Cu excepţia anilor celui de-al doilea Război Mondial, activitatea formaţiei s-a desfăşurat neîntrerupt încă de atunci, aceasta aniversând, în 2007, 80 de ani de existenţă. În afara spectacolelor din Ungaria, dansatorii au reprezentat satul natal, Szeremle, în străinătate, în numeroase ţări, din Suedia până în Italia şi din Germania până în Turcia.
Misiunea principală a Companiei de Dans este aceea de a cultiva şi de a promova tradiţiile populare din Szeremle, dar repertoriul acesteia cuprinde şi dansuri tradiţionale reprezentative pentru cele mai importante grupuri etno-culturale ale Ungariei. Coregrafii formaţiei sunt Ignác Kádár şi Anett Nagy, directorul este Zsuzsa Kissné Kovács, în timp ce dansatorul principal este Zoltán Kis.
Grupul este acompaniat, de 16 ani, de Orchestra Bácska. Aceasta interpretează cântece tradiţionale ungureşti de peste 20 de ani şi are în componenţă, ca membri permanenţi, pe Gabriella Eördögh (vioară), Tibor Kis (violă) and Zoltán Ótott Kovács (contrabas).
Repertoriul formaţiei include: dansuri din Szeremle, “Csardas”, dansuri din Câmpiile sudice, “Viharsarok”, Dansul fetelor din Gagybátor, dansuri din regiunea Satu Mare, “Atmosferă în Rimóc”, “Dans ritmat din Szék”, dansuri din Bonţida, dansuri ale Ceangăilor din Moldova, dansuri din Csíkszentdomonkos.
Ansamblurile folclorice şi formaţiile de căluşari „Mugurelul”, copii şi tineri, din Costeşti, au fost înfiinţate în anul 1997, în cadrul Casei de Cultură din localitate. Acestea au valorificat scenic jocuri şi dansuri căluşăreşti specifice zonei de sud a judeţului. Formaţiile au fost laureate la toate festivalurile judeţene, naţionale şi internaţionale de folclor la care au participat. Între acestea, se numără: „Căluşul Românesc”, de la Caracal şi Slatina, „Cătălina”, din Iaşi, „Peştişorul de aur”, Tulcea, „Dorna, plai de joc şi cântec” de la Vatra Dornei, „Dobroge, mândră grădină!”, Constanţa, „Carpaţi”, din judeţul Argeş, „Brâuleţul”, de la Curtea de Argeş, „Dumitru Tudor Refu”, Costeşti-Argeş, festivalurile de la Botoşani, Sibiu, Timişoara, Năvodari, Găeşti, dar şi festivaluri în străinătate, la Taskopru, în Turcia şi Naskov, în Bulgaria.
Formaţiile din Costeşti au fost invitate la numeroase emisiuni folclorice realizate de TVH şi Muscel TV sau la televiziunile specializate, precum Etno şi Favorit.
Ansamblurile reunite au în componenţă un număr de cincizeci de persoane. Instructorul formaţiilor este coregraful Cristi Călin, iar directorul artistic, Dorel Ilie. Cei doi şi-au adus o contribuţie semnificativă la revigorarea jocurilor căluşăreşti din sudul judeţului Argeş, în localităţile Stolnici, Ungheni, Recea sau Buzoeşti, renumite pentru formaţiile de căluşari pe care le pregătesc.
Ansamblul Folcloric „Lˇubovňan” a fost înfiinţat în 1995 şi reprezintă Liceul din oraşul Stará Ľubovňa, situat în partea de nord-est a Slovaciei. Grupul este compus din aproximativ 40 de membri, cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani, vârsta medie fiind, însă, 19 ani. Ansamblul folcloric „Ľubovňan” susţine aproape 30 de spectacole anuale, la diferite evenimente culturale locale, festivaluri de folclor, competiţii şi sărbători. Grupul a fost invitat la numeroase festivaluri în străinătate: România (Tulcea, 2002), Franţa (Chambly, 2004), Cehia (Dolní Čermná, Vsetín, 2005), Polonia (Krinica, 2006 şi Gorlice, 2007), Italia (Clusone, 2007 şi Termoli, 2008), Portugalia (Vila Real, 2009), Olanda (Odoorn, 2010) Franţa (Saintes, 2011), Turcia (Nallihan, 2012), Rusia (Slavjansk na Kubani, 2013), Polonia (Žegiestowa) şi Cehia (Vsetín), în 2014.
Dansurile Ansamblului „Ľubovňan“ provin din regiunile Šariš şi Zemplín. Repertoriul său cuprinde dansuri specifice precum “krucena” (dans lent de perechi, pe muzică din regiunea Spiš), “karička” (dans feminin, în formă de cerc, din regiunea Zemplin), “verbunk” (dans bărbătesc din regiunea Šariš despre recrutarea în armată, constând în paşi diferiţi bazaţi pe bătăi ritmice ale picioarelor), “čardáš” (dans de perechi şi cel mai dinamic dans popular slovac), “fľaškový” (dans comic, ce include folosirea unei sticle), “cigánsky tanec” (dans ţigănesc).
Tărâm legendar, Maramureşul, cu istoria sa păstrată în lemn şi cântece reprezintă o comoară de vechi tradiţii folclorice şi povestiri. Ţara Maramureşului este locul unde istoria şi legendele sunt vii, iar civilizaţia modernă n-a reuşit să intervină în cultura sa veche. Este locul faimos prin costumele tradiţionale, folclorul, bisericile de lemn şi neasemuita frumuseţe.
Mara… la început a fost doar o apă izvorând din Munţii Gutâi. Azi este un nume plin de faimă, o carte de vizită de cultură şi tradiţie pentru ţara noastră.
Anul acesta, Ansamblul folcloric “Mara” al Casei de Cultură din cadrul Centrului Cultural Sighetu Marmaţiei a împlinit 44 de ani de existenţă. O viaţă plină de strălucire, de frumuseţe, de rodnicie. Premiile primite în concursurile la care a participat sunt o mărturie a calităţii şi dăruirii pe care le-a pus în slujba promovării culturii populare: 1976 şi 1991 “Discul de aur” şi “Colierul de argint”, Dijon, Franţa, 1980 sau Premiul “Europa” acordat de Fundaţia FVS Hamburg. La toate acestea se adaugă alte premii, participări şi turnee în România sau în străinătate: Elveţia, SUA, Canada, Spania, Franţa, Turcia, Germania, Grecia, Portugalia, Italia, Cipru.
Ansamblul s-a înfiinţat în anul 2011, în localitatea Negostina, aflată la 8 km de graniţa cu Ucraina, localitate cu populaţie majoritar ucraineană. La început, Ansamblul a evoluat sub numele „Nehostenka”. În efortul de a găsi o formă legală de sponsorizare, coordonatorul formaţiei, profesorul Iulian-Petru Chideşa, a înființat, în luna martie 2013, Asociația Culturală „Cervona Kalena” şi a schimbat şi numele Ansamblului în ,,Cervona Kalena”- „călina roşie” un simbol al Ucrainei, legat de locurile natale şi casa părintească. Într-un timp relativ scurt, Ansamblul a reuşit să desfăşoare o bogată activitate, care include spectacole organizate cu ocazia sărbătoririi zilelor diferitelor oraşe şi comune -Milişăuţi, Siret, Rădăuți, Iaşi-, „Târgul de toamnă – Produs în Bucovina”, „Sărbătoarea minorităţilor” – în oraşele Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, alături de Ansamblul Profesionist „Ciprian Porumbescu”, Festivalul „Convieţuiri” de la Ulma sau „Zilele olarului ” de la Rădăuţi. În palmaresul formaţiei, se numără Marele Premiu și Premiul de popularitate obţinute la „Olimpiada tinerilor” de la Bacău, Premiul I la „Peştişorul de aur” – Suceava, locul I la faza locală şi la cea judeţeană a Festivalului „Comori de suflet românesc” şi o semifinală la show-ul TV „Românii au talent”. Prin activitatea desfăşurată, Ansamblul promovează atât tradiţiile şi obiceiurile ucrainene, cât şi pe cele româneşti.
Fondat în 1971, în Piatra-Neamţ, Ansamblul activează sub egida Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, instituţie finanţată de Consiliul Judeţean Neamţ. Ansamblul „Floricică de la munte” cuprinde o formaţie de dansuri tradiţionale, o orchestră de folclor, dar şi o formaţie de obiceiuri de iarnă care aduce pe scenă cele mai frumoase jocuri de măşti specifice zonei Neamţ (căiuţii, capra, ursul, mascaţii, printre multe altele).
„Floricică de la munte”, prin tot ceea ce reprezintă, conservă în cel mai înalt grad formele tradiţionale ale folclorului românesc. Repertoriul actual cuprinde cântece şi jocuri populare din cele mai importante regiuni etnofolclorice româneşti.
De-a lungul timpului, Ansamblul a fost prezent pe scena unor prestigioase festivaluri din ţară, dar şi din străinătate, în Franţa, Italia (Sicilia şi Sardinia), Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda.
Încă de la fondare, formaţia a câştigat importante premii naţionale la festivalurile de folclor din Iaşi, Constanţa, Bistriţa, Cluj-Napoca, Bacău, Suceava, Harghita, precum şi distincţii internaţionale la festivalurile de la Cracovia şi Zakopane (Polonia), Lovec şi Zavet (Bulgaria), Kikinda (Serbia), Champtoce şi Reims (Franţa), Quartu Santa Elena Sardegna (Italia), Katerini (Grecia) sau Adapazari (Turcia).